Expoziția centrală CSWeek de la Galeria Galateca a cuprins: instalația Râul Someș: printre comunități și ecosisteme, creată de Practica Studio și organizată de Ordinul Arhitectilor din România, 7 instalații de artă și design sustenabil amplasate în vitrinele galeriei, create de Alia Bakutayan și Daniel Tufiș, DeCorina Hats, Dragoș Neagoe, Optimef, Elena Scutaru, Marcel Scutaru, Vlad Țenu,Florin Viorel și proiecțiile video din Camera Neagră semnate de Patricia Teodorescu, Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu, Elena Ilash, Mălina Ionescu, Andreea Medar.

 

7 VITRINE GALATECA

DRAGOȘ NEAGOE    HEAD(S) –   Amprenta unui portret regasit

Suntem impresionati  estetic,  cum natura prin procesele ei  mecanice,fizice sau chimice transforma/re-modeleaza volumul si il asimileaza in universul ei.Pentru mine,forma se completeaza/coabiteaza cu natura devenind copac,stanca,apa sau lut si intra in relatie/raport cu fiintele vii.  

200 cm/120cm/ Tehnica: portret realizat in groapa,ipsos,calti,fier,fagure albine

 

Elena Scutaru și Marcel Scutaru

STATEMENT

Arsenal defensiv 

 În lucrarea comună prezentată  pentru acest eveniment ne propunem un Arsenal defensiv care de fapt reprezintă o serie de forme care fac aluzie la producția de muniție și armament, o preocupare intensă în ultima perioadă, realizate din carton, lemn si plastic reciclat și colectat din zone de depozitare. În practica noastră comună de atelier există etape de lucru în care formulările unor volume sunt realizate din materiale cu valențe plastice ușor de prelucrat și de manevrat.

Acest demers prezentat în etapa de schiță de idee este în același timp un manifest care se poziționează în zona  eco-art și considerăm că amprenta unei astfel de abordări este una pozitivă în relație cu gestionarea resurselor naturale. 

instalație,2022, dimensiuni variabile, tehnică mixtă

 

 

Raluca Brâncoveanu, Andrei Boteanu, Iosif Mureșan, Gabriela Nicu, Cezara Pascu, Ana Păun, Bianca Sava

Instalație colectivă realizată de studenții de la UNARTE

Proiect susținut de BT

“În calitate de lider în sectorul bancar, responsabilitatea Băncii Transilvania este de a susține planurile de viitor ale românilor și de a investesti din ce în ce mai mult în spiritul antreprenorial. Sustenabilitatea pentru noi a devenit un angajament transpus în cultura noastră organizațională care acum ne ghidează deciziile de business de zi cu zi spre un viitor durabil.”statement BT

Instalație serigrafie, video realizat de Raluca Brâncoveanu

 

 

VLAD ȚENU pentru NESSPRESSO

„Fapte înainte de toate” este manifesto-ul campaniei de sustenabilitate Nespresso

„Conceptul pe care l-am dezvoltat pentru acest proiect a plecat de la studiul unor pattern-uri din natură care au căpătat forme organice tridimensionale și au fost realizate din materiale reciclate, cu evitarea risipei în procesul de fabricație” – Vlad Ţenu

Printre materialele folosite se numără lemnul, cartonul, hârtia colorată, pluta, dar și o serie de broșuri și capsulele de cafea Nespresso.

============================================================================

ALIA BAKUTAYAN/ DANIEL TUFIŞ

 

 

Blossom Garden | New Moon În artă folosesc materie, elemente care ne înconjoară și pot fi simțite cu ajutorul organelor noastre de simț. Apă, pământ, nisip, pietre, lemn, plante uscate sau materiale folosite în construcții precum gleturi, pigmenţi şi oxizi naturali, carton sau rumeguş. –ALIA BAKUTAYAN.

  Grija faţă de ce pierdem. Pierderea abilităţii de a simţi planeta ca un organism viu. Pictez, plantez flori, arbori, fac compost, reciclez tot ce pot, repar decât să cumpăr, sunt ceea ce pictez! -DANIEL TUFIŞ.

 

Florin Viorel – Eclectic Land

Tema sustenabilității este profund prezentă în demersul artistic abordat, centrat în jurul colării de tehnici si direcții artistice diverse. Prin cumulul de materiale upcycled compilate unitar, este adus la viață un obiect ready made reciclat, contemporan, adaptat la problematica ecologică actuală.  Obiecte precum tabla, țevi utilizate, plase, saci de iortă, țesături populare servesc așadar un alt scop, asocierea lor rezultând în obiect artistice finite.

Dimensiuni 100 x 70 cm / Tehnică mixtă: colaj si asamblaj,  2021

 

SABINNE / De Corina Hats/ Optimef

Designeri în Vitrină/Design Eco

Ma numesc Gianina. a lu Corondan. În 2020, an aparte știți voi de ce, am luat decizia de a sprijini designerii români virejiți vădit de toate bruftuluielile geo-medicale. Așa s-a născut proiectul designer în vitrină. Am primit cu entuziasm deschiderea sufletului și a vitrinelor proprii din partea altor susținători ai creativității românești. Chiar acum Galeria Galateca amenajează și vă prezintă în vitrina dedicată 3 designeri români: Sabinne, Decorina Hats și Optimef.

„Creativității îi șade bine în vitrină.”

 

EXPOZIȚIA PRINCIPALĂ GALATECA

Practica Studio (Jaime Daroca, Jose Mayoral și Jose Ramon Sierra)

Rethinking Someș

Rethinking Somes” propune un nou cadru de dialog și interacțiune prin intermediul arhitecturii și reunește eforturile unei echipe largi multidisciplinare care include arhitecți, peisagiști, ingineri, urbaniști, agenții guvernamentale și oameni obișnuiți. Scopul acestuia este de a găsi un posibil răspuns la întrebarea cum vom trăi împreună.

Proiectul re-imaginează râul ca un spațiu social activ care definește modul în care locuitorii orașului interacționează între ei și cu ecosistemul înconjurător. La nivel comunitar, devine un spațiu de întâlnire și schimb de idei între diferitele comunități care trăiesc în oraș.

instalație

 

COSMIN PAULESCU

„hArta Plastică”

Tehnica mixtă/  90x110x20 cm/ 2022

Raportarea mea la tema sustenabilității a început acum 25 de ani când am realizat prima lucrare din materiale reciclate. Este vorba de lucrarea intitulată “Luna curățeniei“ realizată în anul 1996 în cadrul expoziției „Der Grüne Punkt”, curatoriată de Horia Avram, în cadrul Atelier 35, Galeria Eforie București.

De la acea dată discursul meu artistic a fost punctat periodic cu astfel de lucrări, ce au în componența lor semne ale gndirii și practicii ecologice. Chiar dacă traseul meu artistic nu este unul asumat unidirecțional către arta eco, pot spune că în ultimii ani proiectele mele de acest tip s-au înmulțit prioritizând întrucâtva direcția gândirii artistice în rezonanță cu actualele concepte legate de protecția mediului înconjurător. Nu am să fac aici o înșiruire a participărilor mele în proiecte și acțiuni de eco art, dar o să mă refer la o lucrare realizată în cadrul unui proiect intitulat Eco dosArt unde am realizat lucrarea Eco Caiac și de la care, după reciclarea acesteia, am păstrat câteva elemente pe care le-am folosit ca modului în construcția lucrării cu care particip la acest proiect.

 

Calea Victoriei – Străzi deschise – Anca Boeriu

Instalație

Moment de rememorare a victimelor războaielor de pe tot acest GLOB, acoperit de poluarea vieții și a spiritului uman.

Vă invit să vă opriți doar pentru o secundă cu gândul la NOI în picioare, mergând, EI la pământ, murind.

Roaba de Cultură – Parcul Herăstrău  – Alin Carpen  

Moara lui Assan I si Moara lui Assan II

Opera mea se inspira din, si recupereaza, materii si materiale, fragmente si obiecte, pe care le transforma si integreaza în lucrari ce abordeaza tema memoriei: a spatiului, a oamenilor, a materiei supuse trecerii timpului, istoriei.

Prin seria de lucrari inspirata de incendierea Morii lui Assan, am cautat sa arat realitatea dureroasa prin care trec Bucurestii în aceasta perioada de tranzitie : paragina, demolare, dezintegrare; pierderea functiei si a identitatii cladirii incendiate ca entitate arhitecturala (moara) corespunde, metaforic, pierderii identitatii orasului, a constiintei si memoriei locuitorilor. Distrugerea sistematica a Morii echivaleaza cu distrugerea memoriei colective, din care dispar amintirea acestui spatiu, istoriile personale si cele colective.

Lucrarile Moara lui Assan I si Moara lui Assan II oscileaza astfel intre descompunere si recompunere ; fragmentele de carbune, fragile, perpetueaza amintirea Morii si a incendierii ei, antrenand spectatorul sa îsi asume, sa simta personal tulburatorul eveniment al distrugerii acestui edificiu. Oglinzile continua si amplifica fragmentarea pana la obtinerea unui efect de multiplicare si dematerializare, invitand spectatorul sa contemple elementele ca si cum ar fi suspendate in spatiu si timp.

.

EFDen

FAUX (Bădan Alin)   si    PARA (Paraschiv Radu-Nicolae)

EFDEN nu putea lipsi de pe harta sustenabilității CSWEEK, fiind cei ce dezvoltă primul oraș sustenabil din România „EFDEN SUSTAINABLE CITY”. Pentru a reduce cât mai mult amprenta de mediu, pentru ei, doi tineri artiști FAUX (Bădan Alin) și PARA (Paraschiv Radu-Nicolae) au creat o lucrare murală inspirată chiar de conceptul lor.

 

MUZEUL NATIONAL AL LITERATURII ROMÂNE

SERGIU CHIHAIA

Waiting for the spring to come | Sergiu Chihaia | instalație. 

„Waiting for the spring to come” face parte dintr-o serie mai amplă de proteste – manifest anti-poluare cu plastic în care Sergiu Chihaia propune o serie de instrumente recuperative pentru ecosistemul în care trăim. Proiectul are ca principal obiectiv semnalarea unei disfuncționalități generate de raportul invers proporțional dintre nivelul general de consum și resursele planetare. Artistul atrage atenția asupra poluării dar în același timp dorește  să informeze, să implice și să responsabilize publicul cu privire la plastic și efectul acestuia în natură.

În opinia artistului și teoreticianului canadian Tom Sherman, ecosistemul pământului (incluzând toate deșeurile pe care le-am aruncat în mări, oceane și pe uscat) reprezintă un veritabil instrument mnemotehnic care pur și simplu nu uită.

Dacă vrem să schimbăm lumea, mai întâi trebuie să ne schimbăm pe noi înșine. Homo ecologicus locuiește pe planetă fără să lase urme invazive. Respectă regula celor trei „R” : reduce risipa, refoloseste obiectele, reciclează deșeurile.

„Pământul devine un loc neospitalier pentru cel mai nobil dintre locuitorii săi”, avertiza în 1864 George Perkins Marsh, pioner al ecologiei. Mediul în care trăim este o rezultantă directă a acțiunilor noastre și totodată a stilului de viață.

Sergiu Chihaia, crede foarte mult în rolul social al unui artist, care aproape ar trebui să devină obligatoriu și în puterea artei de a schimba totul în jurul ei.

Titlul proiectului este legat de perioada dificilă prin care trecem cu toții și care pare că nu se mai termină. Așteptăm să treacă iarna și să vină primăvara. Iarna asta o să pară mai lungă decât altele, iar primăvara pare rezolvarea tuturor problemelor, inclusiv sfârșitul pandemiei. Ca o rază de lumină și de speranță redată, paradoxal, prin coloritul plasticului.

 

Celula de Artă – instalație colectivă a studenților Facultății de Modă UNArte, coordonați de Sergiu Chihaia,
REDRESS

“Studenții artiști au transformat 500 de kilograme de deșeuri textile în costume spectaculoase. Promovăm principiile consumului sustenabil al articolelor vestimentare și ne-am alăturat cu mult entuziasm și creativitate acestui proiect!” afirmă Sergiu Chihaia, Lector univ. dr. UNArte.
ReDress este un demers caritabil inițiat de Crucea Roșie Filiala Sector 6 și Universitatea Națională de Arte București, prin Departamentul Modă

MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN

WOOBA

Un produs creat de WOOBA este o promisiune de armonie. WOOBA are trei vectori care stau la baza oricărui produs: Atmosfera, Contemplare și Perspectiva. Construind sustenabil, din materii atent alese intr-un circuit economic local. Un brand aliniat in obiectivului de dezvoltare durabilă 12 – consum si producție responsabile.

Creart – instalație colectivă studenți UNArte, coordonați de Dumitru Cojocaru : Arhire Petre, Calotescu Iustin, Nistor Marian, Teja Ștefan, Tudor Elena – Denisa

Statement: 

„Lucrările expuse sunt exerciții de expresivizare a unor structuri  tridimensionale, care au fost create pe baza studiilor de atelier după model uman. Conceptul acestor compoziții a pornit de la înțelegerea corpului omenesc ca un recipient în care se acumulează diverse materii, în cazul acesta chiar materiale reciclabile, ce au avut la rândul lor rolul de înveliș protector sau de ambalaj. În felul acesta, studenții și-au propus să comunice vizual  ideea de încapsulare a recipientelor în alte și alte recipiente, caracteristică lumii contemporane”.

 

 

ARCUB -ECATERINA COLASÎZ – SILVER LINING

MATERIALE RECICLATE – PLASTIC ȘI HÂRTIE, 2022

REAL, IMAGINAȚIA NU POATE CUPRINDE 5 TRILIOANE DE FRAGMENTE DE PLASTIC.5 TRILIOANE DE FRAGMENTE DE PLASTIC SE ESTIMEAZĂ CUPRINSE ASTĂZI ÎN APELE LUMII. SILVER LINING SURPRINDE LUDIC, ASTFEL ȘI ALTFEL, FRAGMENTE DIN COPILĂRIE, NĂDEJDE ȘI SPERANȚA UNUI VIITOR CURAT.

.

 

Ordinul Arhitecților din România: Alia Bakutayan,  Sfera albastră

Materia subconștientului, diametru 110 cm, realizată din hârtie reciclată.

Aceasta lucrare a făcut parte din seria de lucrări prezentate in 2021 la Palatele Brancovenesti, Mogosoaia, conceptul expoziției fiind același cu lucrările din vitrina Galeriei Galateca- amintiri din copilăria petrecută în Yemen.  Sfera reprezintă un depozit pentru stări, sentimente, emoții îngropate și scoase la lumină după mulți ani și puse în volum pentru înfruntare, înțelegere și acceptare, dorința spre eliberare, echilibru.

 

 

 

Ordinul Arhitecților din România – filiala București 

OVIDIU TOADER – Future Fish

   Sculptura artistului Ovidiu Toader,”Future Fish”, atrage atenția asupra modului în care omul sufocă și, încet dar sigur, își lasă amprenta în mod definitiv asupra naturii.

 

Combinatul Fondului Plastic –  Maria Pop Timaru

Pentru mine a trăi și lucra sustenabil este un mod de viață cu care am crescut de mică. Obiceiul de a recicla lucrurile, de a le descoperi o nouă utilitate, pe principiul nimic nu se aruncă totul se transformă și-a găsit un mediu propice în atelierul meu. Resursele sunt finite, la fel și spațiul de care dispun, de aceea mi se pare firesc să refolosesc materiale din lucrări mai vechi, piese de mobilier uzat, hainele familiei, jucăriile dezmebrate și o mie de alte obiecte pe care pun ochiul. Îmi place să recontextualizez lucrurile, să Ie dau o nouă viață. Combinațiile posibile sunt infinite și este un joc fascinant să creez sensuri noi plecând de la lucruri care au deja o încărcătură simbolică și emoțională.




Camera Neagră

Elena Ilash, Mălina Ionescu, Andreea Medar, Marina Oprea, Patricia Teodorescu, Mihai Zgondoiu și Dan Mircea Cipariu